Mă întreb cât timp mai suportăm negativismul şi batjocura din tot spaţiul public? Oare după ce au fost batjocoriţi profesorii şi elevii urmează studenţii?

Mă uitam stupefiat la câteva ştiri care ne prezentau începutul anului universitar şi care nu reuşeau să evidenţieze situaţia jalnică în care se află sistemul de învăţământ superior din România, ci doar paradele de modă sau cele auto făcute de acei câţiva studenţi care îşi permit să aibă ţinute scumpe sau maşini. Dragi prieteni, credeţi că subiectul zilei de azi trebuia să fie “ce se întâmplă cu zecile de mii de studenţi în care statul investeşte şi după îi dăm la export gata pregătiţi de muncă?” sau  “ia uitaţi ce fustiţe au studentele şi ce maşinuţe au cei câţiva studenti care au părinţi cu bani”?

Eu sincer cred că iar muşcăm o momeală aruncată de mecanismul de comunicare al PDL care ne trimite în spaţiul public teme false pentru a pune în umbră temele corecte care trebuie să le dezbatem şi să le avem în vedere, teme la care ei nu au soluţii şi de cele mai multe ori nu au ştiinţa necesară pentru a le rezolva.

Poate e cazul să începem să gândim altfel, poate trebuie să ne întrebăm cât ne costă şcolarizarea unui student care după ce termină facultatea pleacă din ţară să muncească şi face profit pentru alte ţări. Poate trebuie să începem să vedem care este politica noastră cu privire la îndrumarea studenţilor către facultăţi a căror specializare să le asigure posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă după terminarea lor. Doar că pentru asta trebuie să ştim azi care sunt domeniile în care peste 3-5 ani se vor găsi locuri de muncă, iar pentru asta trebuie să putem face predicţii cu privire la dezvoltarea economică a ţării, iar pentru a putea face asta trebuie să avem strategii, iar aici apare problema: cine are timp la guvern să gândească strategii şi să privească în perspectivă când toţi sunt ocupaţi cu ce a mai rămas de transferat din conturile statului în conturile lor personale!

E momentul să vedem realitatea cruntă care doare. Trebuie să vedem că sunt sute de mii de studenti ai căror părinţi se chinuie să îi ţină la facultate, de multe ori ajung să plece departe de casă să muncească sau să trăiască în mizerii pentru a trimite bani copiilor sperând ca măcar ei să aibă un viitor mai bun şi un trai decent. Acei câţiva care îşi permit maşini şi ţinute scumpe sunt doar excepţiile şi din păcate sunt foarte puţini. Trebuie să înţelegem că nu e un păcat că unii au mai mult, tragedia este că alţii nu au nimic, nici măcar şansa să aibă prea curând şi asta datorită unor conducători iresponsabili şi mult prea lacomi! Trebuie să învăţăm că generaţia noastră nu trebuie să se uite la ei cu o privire de cerşetori. Nu putem fi numiţi cerşetori atât timp cât vrem doar egalitate de şansă. Mai mult de atât noi practic le cerem şansa să reuşim ca prin munca noastră să le plătim părinţilor şi bunicilor pensile, iar copiiilor noştri să le oferim o viaţă decentă!

Se apropie momentul să le arătăm că nu suntem doar nişte copii pe care îi prosteşti cu o acadea şi că nu ne pot cumpăra cu o pungă sau un plic în ziua alegerilor!

Lupta pentru schimbare este lupta generaţiei noastre mai mult decât este lupta celor care au depăşit o anumită vârstă şi asta pentru că viitorul nu este al lor, este al nostru!

Un comentariu la “După profesori şi elevi urmează studenţii?”