Profesionalism de excepţie: prof.dr. A.V. Ciurea redefineşte speranţa
Într-o Românie din ce în ce mai gri şi mai lipsită de speranţă, mai există, încă, profesionişti care redau speranţa de viaţă şi încrederea în ideea de umanitate.
Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă prof.dr. A. V. Ciurea care este un etalon pentru profesionalism şi calitate atât în ceea ce priveşte actul medical cât şi ca personalitate publică (îndrăznesc să fac aceste afirmaţii deoarece am onoarea să îl cunosc personal).
Cu toate lacunele sale, medicina din România se poate compara cu oricare altă ţară, cu tradiţie în domeniu, prin intermediul unor personalităţi precum A. V. Ciurea care are capacitatea de a readuce în stadiul de normalitate persoane care nici măcar nu mai îndrăznesc să spere sau nu-şi mai pot conştientiza condiţia de om.
Mă bucur, sincer, că nu toţi specialiştii au părăsit România şi apreciez, în mod deosebit, pe aceia care demonstrează că se poate şi aici, chiar dacă aceste lucruri le datorăm, în cea mai mare parte, încăpăţânării unor oameni de excepţie de a-şi pune cunoştinţele şi capacităţile în slujba conaţionalilor şi de a lupta cu sistemul care le este din ce în ce mai potrivnic.
Pentru exemplificarea afirmaţiilor mele vă ofer câteva informaţii despre cel mai recent caz al prof. dr. A. V. Ciurea:
În urmă cu trei luni, băcăuanul Vasile Clipa (63 de ani) a început să se simtă rău. Bărbatul nu mai putea să meargă, nu mai vedea şi avea ameţeli. După un set de analize, el a aflat că are un meningiom (n.r. – tumoare) care îi punea viaţa în pericol. Nu ştia dacă mai apucă ziua următoare şi totuşi medicii de la Bagdasar l-au salvat.
O intervenţie chirurgicală care a durat aproximativ 10 ore l-a pus pe picioare pe Vasile Clipa. “Aproape că nu îi mai cunoşteam pe membrii familiei. Eram o legumă care nu mai spera să trăiască. Medicii din Bacău mi-au dat verdictul: meningiom dispersat în tot creierul mic. M-au trimis aici, la Bagdasar”, explică bărbatul.
Şi-a recăpătat vederea imediat după operaţie
A intrat în sala de operaţie cu inima plină de speranţă. Ştia că nu mai are nimic de pierdut, dar îşi dorea să trăiască. Când şi-a revenit din anestezie şi a deschis ochii a fost uimit că… vede. Acum, la două săptămâni de la intervenţia chirurgicală, bărbatul se simte bine, merge, vorbeşte şi şi-a recăpătat pofta de viaţă.
Doar 10 cazuri în şapte luni
Un meningiom apare, de obicei, la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 60 ani, fiind o tumoare bine delimitată. Evoluţia este lentă pentru că poate dura mai multe luni sau chiar ani. Dacă apare în craniu, meningiomul poate da dureri de cap, vărsături, crize de epilepsie şi chiar paralizie. În cazul în care se află în coloana vertebrală, provoacă o compresie a măduvei spinării, cu durere şi paralizie. “Astfel de cazuri sunt foarte rare. De la începutul anului şi până acum am făcut doar 10 operaţii de acest fel”, ne-a declarat prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, şeful secţiei de Neurochirurgie I a Spitalului Bagdasar, medicul care l-a salvat pe Vasile Clipa.


Ma bucur nespus ca acest articol vine cu o luna si o zi inainte ca Dl. Prof. Dr. Ciurea Vlad Alexandru sa implineasca onorabila varsta de 70 de ani, o varsta la care majoritatea dintre noi si-au pierdut speranta de a mai trai, indreptandu-se incet, dar demni, spre apusul vietii. Dar dansul mai are multe de spus si de invatat pe cei tineri, care au avut sansa de a invata de la UN ASEMENEA GENIU AL NEUROCHIRURGIEI. Putem spune ca Dl. Prof. Dr. Ciurea Vlad Alexandru se afla in plina glorie, prin ceea ce face, si straluceste in continuare in galeria marilor personalitati ale statului roman, care fac cinste acestei tari si chiar marilor personalitati mondiale. Nu se va putea niciodata masura binele pe care acest OM l-a adus statului roman, ROMANIEI, deoarece nu se vede. Este ceva divin, este ceva ce nu se poate descrie in cuvinte ceea ce a facut, ceea ce face si ceea ce va mai face acest OM pentru noi , MURITORII DE RAND: ne slefuieste (la propriu) creierul, ajutandu-ne sa gandim cat mai profund, cat mai bine, cat mai corect. Oare cati OAMENI mai au aceasta SANSA UNICA de a “slefui” creiere, de a reda ganduri care au fost atacate de boli foarte grave, de a patrunde atat de adanc in constiinta noastra (la propriu)? E ceva divin ceea ce face dl. prof. dr. Ciurea, dar asa ceva nu poate face oricine. Pana a ajunge ACEASTA STEA STRALUCITOARE A NEUROCHIRURGIEI ROMANESTI, a avut un drum foarte lung si foarte greu de parcurs, pe care multi dintre noi, pacientii sai, nu il cunosc. Insasi viata sa este UN ROMAN FASCINANT, pe care, daca reusesti “sa-l citesti” pana in momentul actual, ramai mut de uimire, de incantare, dar, din pacate, si de tristete. Tristetea din acest ROMAN numit “VIATA D-LUI PROF. DR. CIUREA VLAD ALEXANDRU, nu a avut ocazia sa o vada nimeni dintre noi si nu o va vedea niciodata. Exista undeva, IN SUFLETUL SAU DE MARE GENIU, INCUIATA CU UN LACAT BINE FERECAT. A EXISTAT, DIN PACATE, VA EXISTA, DAR NU O VA VEDEA NIMENI DINTRE NOI, NICIODATA. Acest OM, a stiut sa o ascunda foarte bine, de ochii celor din jurul sau si nu numai, si sa ne arate tuturor celor care il cunoastem de foarte mult timp, ca se poate, prin tot ceea ce faci, SA FII UN INVINGATOR. Inca nu a ajuns la finalul cursei, dar SE POATE DECLARA DE PE ACUM, UN MARE INVINGATOR. FELICITARI, “NENE DOCTORE CARE MI-AI VINDECAT BUBA LA CAP”! SA FITI SANATOS, SA FITI IMPLINIT CU DVS. INSIVA, SA FITI FERICIT,SA VA BUCURATI ALATURI DE CEI DRAGI, DE ZILELE PETRECUTE IMPREUNA CU DANSII SI SA NE “UIMITI” IN CONTINUARE, PRIN TOT CEEA CE FACETI, IN VIATA DVS. DE ZI CU ZI! Si nu in ultimul rand, va adresez urarea: LA MULTI ANI!, pentru ziua de 29 august, chiar daca este foarte devreme, dar doresc sa fiu prima care va felicita cu aceasta ocazie: implinirea venerabilei varste de 70 de ani! LA MULTI ANI, PENTRU DATA DE 29 AUGUST!
Cu maxima recunostinta si respect,
Daniela Cucu,
pacienta din anul 1976 a lui “nenea doctor care mi-a vindecat buba la cap”, atunci, de doi anisori, acum in varsta de 36 de ani